Lângă ieslea minunată ne-adunăm
Şi colindul Sfintei Naşteri colindăm
Doarme Fiul lâng-al Mamei sân, duios
Soare-n raze pare faţa lui Hristos

Doamne,Doamne şi noi ţie ne-nchinăm
Când colindul Sfintei Naşteri colindăm


Deschideţi inimile , şi lăsaţi Bucuria şi Împlinirea să vă intre în suflet !

Deschideţi larg braţele , şi lăsaţi îmbrăţişarea voastră caldă, vorba bună şi gândul curat să fie cel mai de preţ cadou pentru cei dragi !

Deschideţi uşa , şi lăsaţi spiritul Crăciunului să vă intre în casă !


Fie ca Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului să vă umple inima de bucuria şi lumina speranţei într-un viitor mai bun!



Crăciun fericit, alături de cei dragi!


Fie ca Iubirea, Înţelepciunea, Încrederea şi generozitatea să vă călăuzească paşii în noul an !

Să aveţi parte de un An Nou 2009 plin de binecuvântările harurilor revărsate de Dumnezeu asupra omenirii întregi , în această noapte sfântă

E VREMEA COLINDELOR

Vineri 19.12.2008 un grup de colindatori din Protopopiatul Tg Mures a dus vestea nasterii Domnului la Blaj.
Intampinati de Preafericirea Sa Arhiepiscopul Major Lucian dimpreuna cu Presfintia Sa Vasile,episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore inchinandu-ne impreuna in fata Mantuitorului prin colinde ne-a dorit tuturor un Craciun Binecuvantat spunand :
"Lumina Stelei Domnului ,admirata de simplitatea pastorilor si intelepciunea magilor,sa straluceasca in intunericul din noi,sa infranga noaptea fiecarui suflet credincios ,care se ridica cu incredere dupa fiecare cadere si porneste mai departe cu Cristos."
CRISTOS SE NASTE, MARITI-L
CRISTOS DIN CERURI, INTAMPINATI-L.

MEDITATIA ZILEI

„ …sfintiti în inimile voastre pe Hristos ca Domn.”Fiti totdeauna gata sa raspundeti oricui va cere socoteala de nadejdea care este în voi; dar cu blândete si teama, având un cuget curat; pentru ca cei ce bârfesc purtarea voastra buna în Hristos, sa ramâna de rusine tocmai în lucrurile în care va vorbesc de rau.” 1 Petru 3:15-16
Irod, procuratorul Iudeii din vremea în care S-a nascut Domnul Isus, a fost un conducator foarte abil. El a construit palate, cetati întarite, temple, apeducte, a restaurat templul din Ierusalim si a revigorat economia si comertul. Pentru toate aceste realizari, el a ajuns sa fie foarte respectat la Roma, ramanand în istorie sub numele de „Irod cel Mare!”
Viata lui s-a degradat însa din punct de vedere moral, ajungand pana la decizii si manifestari paranoice. În una dintre acestea , el a cerut Romei permisiunea sa-si execute sotia si doi dintre fii, pentru înalta tradare. Cunoscandu-i faptele, prietenul sau Augustus, cezarul Romei, a spus: „pentru mine este mai de preferat sa fiu porcul lui Irod, decat fiul acestuia!”
În comunitatea crestina, Irod este cunoscut însa a fi cel care a dat cel mai sangeros decret prin care toti copii de parte barbateasca cu varsta mai mica de doi ani din Betleem, au fost omorati. Prin acest plan diabolic, el a încercat sa scape de un posibil pretendent la tron.
Planul sau însa nu a reusit, pentru ca Cel pe care îl urmarea, a fost ocrotit si pazit de Dumnezeu în Egipt.
Urmarind însa viata si actiunile lui Irod, ne putem întreba: „cum se poate ca un om sa ajunga într-o asa situatie? Sa nu mai aiba mila si dragoste fata de copii si cei din propria familie? Cazul lui Irod ne arata ca abuzul de putere poate genera pacate monstruoase.
Într-o lume în care goana dupa putere genereaza aceleasi manifestari, trebuie sa ne întrebam: „cum ne pregatim pentru Craciun?” Daca în mijlocul societatii în care traim, ura si învrajbirea genereaza tensiuni tot mai mari, este bine sa auzim ceea ce-a spus Ioan Botezatorul, cand i-a anuntat pe cei din Iudeia, cum sa se pregateasca pentru venirea Împaratiei : „ Cine are doua haine, sa împarta cu cine nu are nici una; si cine are de mancare, sa faca la fel. „Cine are o pozitie de responsabilitate, sa lucreze cu onestitate, iar cine are puterea, sa nu abuzeze de ea!”
Un mare exemplu în acest sens este însusi Hristos, care desi a avut o pozitie de autoritate si slava, fiindca ne-a iubit, a renuntat la putere, facandu-Se asemenea noua, pentru ca puterea corupe, pe cand dragostea înnobileaza .
Rugaciune: Doamne Dumnrezeule; ajuta-ma sa învat din actul întruparii Fiului Tau, cum sa traiesc în smerenie si sa-i slujesc cu dragoste pe cei ce ma înconjoara, asteptand astfel vremea cand Tu ma vei înalta. Amin.

PE URMELE SF.APOSTOL PAVEL II

Crestinismul s-a nascut in Palestina primului secol al erei noastre,acolo unde s-a format prima comunitate de ucenici ai lui Cristos.Pornind de la acest nucleu,vestea cea buna a lui Isus si despre Isus se va raspandi pe vastul teritoriu al Imperiului Roman gratie misionarilor crestini care,insufletiti de Spiritul Sfant ,il predica pe Cristos pretutindeni.Printre misionarii crestini ai primului secol al erei noastre,cel mai mare si mai important este fara indoiala Sfantul Pavel,supranumit si apostolul neamurilor.A fost supranumit astfel datorita vocatiei sale specifice,si anume aceea de a duce paganilor vestea cea buna a mantuirii prin Isus Cristos.In Scrisoarea catre Galateni,sfantul Pavel arata ca avea o constiinta clara a chemarii sale:"Mie mi-a fost incredintata evanghelia pentru cei necircumcisi,dupa cum lui Petru pentru cei circumcisi,caci cel care il constituise pe Petru pentru apostolatul celor circumcisi m-a constituit si pe mine pentru pagani,si,cunoscand harul care imi fusese dat,Iacob,Chefa si Ioan,care sunt considerati coloane,mi-au dat mie si lui Barnaba mana dreapta a comuniunii ca noi sa mergem la pagani,iar ei la circumcisi"(Gal2,7-9).Despre vocatia misionara a sfantului Pavel vorbesc atat cartea Faptele Apostolilor,care acorda un spatiu amplu activitatii misionare a sfantului Pavel,cat si scrisorile sale adresate de regula comunitatilor crestine intemeiate de el.In toate aceste scrisori,apostolul se adreseaza unor persoane concrete,pe care le-a intalnit in activitatea sa misionara,si unor comunitati concrete carora le prezinta in scris viziunea sa teologica.Sfantul Pavel si-a format si conturat viziunea teologica "pe teren",in experienta misionara concreta.In cele trei mari calatorii misionare parcurge mii de kilometri,intalneste mii de persoane si-l vesteste pe Cristos in mijlocul lumii pagane cu un succes extraordinar.Pentru a intelege mai bine ce era lumea pagana ,este important sa facem o distinctie.Din punctul de vedere al iudaismului ,lumea se impartea in doua:in iudei si pagani,respectiv in circumcisi si necircumcisi.Stim ce reprezenta iudaismul,cu centrul sau spiritual,Ierusalimul,cu templul,scrierile sacre,monoteismul,practicile religioase etc.Dar cum arata lumea pagana?
Exista trei aspecte esentiale care definesc religia paganilor din primul secol al erei noastre:
1.Fiecare oras avea zeitatea sa si deasemenea o galaxie de alte zeitati mai mici sau mai mari.Chiar si imparatii primeau o veneratie de tip religios.Lista zeilor adorati pare fara sfarsit,dar exista o ierarhie a preferintelor,Zeus/Jupiter aflandu-se de obicei in capul listei.Acestor zei si zeite li se aduceau sacrificii specifice cu ocazia sarbatorilor stabilite.
2.Lumea romana ,in general ,si romanii,in particular,desemnau o zeitate protectoare ,practic,pentru fiecare aspect al vietii.
3.O alta trasatura impresionanta a lumii religioase a natiunilor o reprezenta cultele misterice de provenienta orientala.Cu ocazia sarbatorilor anuale specifice acestor culte,avea loc adoratia rituala a zeului sau zeitei in jurul carora era tesuta doctrina moarte-inviere.Printre aceste culte,precum cel al Cibelei,al lui Mithra sau al lui Orfeu,se evidentia cultul lui Isis.Cunoastem putin despre aceste culte,datorita grijii foarte mari a membrilor de a pastra secrete ritualurile lor,insa putinele informatii pe care le detinem dau marturie despre pietatea profunda a membrilor acestor religii.
Aceasta multiplicitate a zeitatilor si religiilor deschidea calea misionarilor iudei si crestini in Imperiul Roman.Intr-o astfel de lume misionarii gaseau multi prozeliti.Este ilustrativ in acest sens discursul lui Pavel in Areopagul Atenei,unde misionarul crestin se poate adresa liber ascultatorilor:"Asadar ,cel pe care il cinstiti fara sa-l cunoasteti,pe acesta vi-l vestesc"(Fap17,23).Pavel isi prefateaza discursul printr-o tehnica a retoricii,captatio benevolentiae:"Din tot ceea ce vad constat ca voi sunteti foarte religiosi"(Fap17,22).Acea religiozitate puternica,impreuna cu toleranta audientei,chiar daca uneori se exprima in indiferenta pregatea drumul activitatii misionare a apostolului printre pagani.
Mai exista un detaliu important cu privire la maniera in care apostolul neamurilor si-a desfasurat activitatea sa misionara printre pagani,si anume diaspora iudaica.Cu putine excepti(cf.discursul din Areopag),Pavel se adreseaza de regula sinagogilor din marile orase ale imperiului.Faptul de a-l predica pe Cristos in sinagogi era o buna strategie de a-l face cunoscut si paganilor simpatizanti ai sinagogii.Toate sinagogile din diaspora aveau astfel de simpatizanti,asa numitii "tematori de Dumnezeu",pagani atrasi de credinta iudaica si de monoteism,dar nedispusi sa primeasca ritul circumciziunii.Or,multi din acesti simpatizanti ai sinagogii au primit cu inima deschisa credinta in Cristos.Tocmai prin faptul ca reusea sa aduca atat de multi la credinta in Cristos,apostolul a avut si multi dusmani din randul coreligionarilor sai iudei.In scrisoarea a doua catre Corinteni ,gasim o,pagina in care Pavel descrie pericolele si problemele pe care le-a avut de infruntat in misiunea sa,incluzand si suferintele provocate de fratii sai iudei:"De cinci ori am primit de la iudei patruzeci de lovituri fara una,de trei ori am fost batut cu vergile,o data am fost batut cu pietre, de trei ori am naufragiat.O zi si o noapte am ramas in largul marii.Deseori in calatorii,in pericole pe rauri,in pericole din partea talharilor,in pericole din partea conationalilor,in pericole din partea paganilor,in pericole in cetate,in pericole in pustiu,in pericole pe mare,in pericol printre fratii mincinosi.In munca si truda ,deseori in privegheri,in foame si sete,adesea in posturi ,in frig si fara haine si,pe langa cele exterioare,preocuparea mea de fiecare zi,grija pentru toate Bisericile"(2Cor 11,23-28)
Iata un text care sintetizeaza in cateva fraze o viata:viata si munca extraordinara a celui mai mare misionar al Bisericii de la inceput.
Va urma

ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

Infaptuirea Statului national unitar roman ,Romania Mare,este opera intregului popor roman de pe ambele versante ale Carpatilor,dar nici un istoric cinstit nu poate nega marele adevar ca flacara constiintei nationale romanesti unitare a tasnit de la Blaj,iar Biserica Greco Catolica ,prin scolile sale a raspandit si intretinut aceasta flacara nationala pana s-a concretizat in marele act al Unirii din 1 Decembrie 1918.
Prin scolile si dascalii Blajului s-au formulat si s-au raspandit principalele idei ale programului politic-ideologic al intregului popor roman,concretizat mai intai in acel "Supplex Libellus Valachorum"din 1971 si apoi dezvoltat,in noi conditii istorice,in "Petitia nationala"a Adunarii Nationale de la Blaj in 1849, iar in final in "Declaratia Unirii" din 1 Decembrie 1918.
La chemarea Consiliului National Roman Central din Arad ,publicata de "Romanul"din Arad in 21 noiembrie 1918 si de ziarul "Unirea" din Blaj,romanii s-au adunat,in ciuda piedicilor puse de autoritatile maghiare,la ALBA IULIA,in numar de peste 100.000,in Duminica de 1 Decembrie 1918.Dupa participarea la Sfanta Liturghie multimea s-a adunat pe Campul lui Horea din preajma cetatii iar delegatii au intrat in sala Casinei militare.Dupa cuvantarile din sala Casinei,rostite de Gh Pop de Basesti,Vasile Goldis,Iuliu Maniu si Iosif Jumanca,in care acestia au prezentat Rezolutia Unirii Transilvaniei cu Romania si au argumentat istoric,juridic,national,moral,necesitatea imperioasa a acestei uniri politice romanesti,imediata si definitiva.Intreaga adunare a delegatiilor a aprobat-o in unanimitate prin frenetice aclamari.
In cuvantarea sa,rostita din insarcinarea Adunarii Nationale IULIU HOSSU a spus ,intre altele:"Fratilor,Ceasul plinirii vremii este acesta cand Dumnezeu Atotputernicul rosteste,prin poporul Sau credincios,dreptatea Sa,insetata de veacuri.Astazi,prin hotararea noastra,se infaptuieste Romania Mare,una si nedespartita,rostind fericiti toti Romanii de pe aceste plaiuri:Ne unim pe veci cu Tara-mama,ROMANIA" Si a incheiat:"Fericit am vestit hotararea judecatii lui Dumnezeu prin reprezentantii a toata suflarea romaneasca,fericiti voi,care ati pecetluit ,pe veci,Unirea cu Tara -mama....Traiasca Romania Mare,una si nedespartita.Amin."
A urmat imbratisrea Episcopilor M.E.Cristea si Iuliu Hossu in fata multimii,Episcopul Iuliu Hossu spunand:"Pe cum ne vedeti aici imbratisati frateste,asa sa ramana imbratisati pe veci,toti fratii Romani"
Ajutorul acordat pentru recunoasterea Romaniei Mari,ca stat national unitar,a fost deosebit de important din partea clerului roman greco-catolic,Biserica Greco-Catolica si-a adus din plin contributia la infaptuirea Romaniei MARI.

PE URMELE SF.APOSTOL PAUL

Saul-Paul a copilarit la Tars ,orasul sau natal.Tarsul Ciliciei,situat in vechime pe teritoriul actualei Turcii,este considerat pe buna dreptate unul dintre centrele culturale cele mai faimoase ale lumii grecesti.In perioada romana,importanta Tarsului a fost recunoscuta cand a fost desemnat capitala a provinciei Cilicia.Retorii si filozofii Tarsului erau stimati de cele mai inalte autoritati ale statului roman si erau invitati la Roma ca maestri ai familiilor aristocrate,incluzand familia imparatului.
Dupa propria sa marturie Paul s-a nascut intr-o familie de iudei ferventi si a fost educat in spiritul religiei iudaice.Am putea adauga aici un amanunt care nu ar trebui trecut cu vederea:in antichitate ,retorica,adica arta compunerii si redarii unui discurs frumos,era coloana vertebrala a studiilor.Tanarul este trimis la Ierusalim,centrul spiritual al iudaismului pentru a aprofunda Scripturile si religia parintilor.Dar iudaismul din timpul lui Paul cunoaste mai multe orientari.Astfel existau trei grupari religioase:fariseii,saduceii si esenienii care se diferentiau in materie de conceptii teologice ,fie ca era vorba de numarul cartilor din Biblie pe care le considerau drept normative,fie ca era vorba de maniera concreta de a trai,fie ca era vorba despre viziunea teologica cu privire la viata si la mantuire.Apostolul Paul se defineste pe sine ca ex-fariseu.Preocuparea principala a fariseilor era Legea(Torah),inteleasa ca norma exclusiva de viata pentru tot Israelul.Fariseul obisnuit se implica cu toata forta ca intreg poporul sa fie adus sub puterea sfintitoare a Torei.
In perioada premergatoare evenimentului de la DAMASC,Paul era plin de zel in persecutarea crestinilor, cu toate acestea experienta fundamentala din viata sa a fost intalnirea cu ISUS,experienta care va schimba profund modul sau de a gandi si de a trai.Paul a avut o chemare extraordinara,comparabila cu chemarea lui Abraham,Moise sau Samuel.In istoria Bisericii de la inceputuri,asa cum o vede Faptele Apostolilor,moartea primului martir a fost samanta unei vocatii,aceea a marelui apostol.
Ceea ce surprinde in scrisorile apostolului Paul este reticenta lui de a vorbi despre experientele sale interioare personale,iar evenimentul de pe drumul Damascului este unul de acest fel.Desi este constient de vocatia sa,Paul nu povesteste istoria acestei vocatii insa atunci cand vorbeste despre faptul ca a fost ales inainte de nasterea sa ,Paul situeaza vocatia sa in domeniul inaccesibil al misterului,de care apartine de fapt,orice vocatie adevarata."Nu sunt eu apostol?Nu l-am vazut eu pe Isus,Domnul nostru?"(1Cor9,1) Dar ce inseamana acest a vedea?Un indiciu ar putea fi textul din 2Cor 12,2-4:"Cunosc un om in Cristos care,acum paisprezece ani -ca era in trup, nu stiu ;sau ca era in afara trupului nu stiu;Dumnezeu o stie-a fost rapit pana la al treilea cer.Si stiu ca omul acesta-ca era in trup sau nu era in trup, nu stiu:Dumnezeu o stie-a fost rapit in paradis si a auzit cuvinte de negrait pe care omul nu are voie sa le rosteasca".
Desi nu putem fi siguri ca apostolul Paul vorbeste despre peroana sa,acest text ne-ar putea ajuta sa ne facem o idee despre experienta mistica traita de apostolul neamurilor la portile Damascului.
va urma

Fecioara Maria de la Guadalupe

Ziua de 17 noiembrie ne-a prilejuit întâlnirea cu icoana Fecioarei Maria de la Guadalupe. Pentru mulţi din mebrii grupului nostru aceasta a fost un moment al revederii, icoana fiind în mijlocul tîrgumureşenilor în anul trecut.

De această dată, întâlnirea s-a derulat în biserica greco-catolică din Teiuş. Răspunzând invitaţiei părintelui paroh şi a grupului de tineri din localitate , am susţinut ora de adoraţie în cinstea Fecioarei Maria, mulţumindu-i astfel pentru protecţia şi sprijinul pe care ni le oferă zilnic.

Detalii suplimentare despre această icoană miraculoasă puteţi citi accesând pagina Asociaţiei Darul Vieţii.

Aş vrea să spun şi eu da, Marie, mama mea
Toată numai ascultare şi plină de har
Aş vrea să spun şi eu da, Marie , paza mea
Fericită mamă a Domnului

1.Când totul e-ntunecat, Tu faci să fie iar zi
Ne-arăţi că printr-un da întreaga viaţă se poate schimba

2.Asemenea unei flori ce se deschide-n zori
Încrederea Ţi-ai dăruit, şi din belşug Domnul Te-a răsplătit

3.Când tot pământul e-nchis de-al mâinilor lui egoism
Tu ne-aminteşti zi de zi că drumul speranţei deschis poate fi

7 noiembrie 2008

Balul de intrare in postul Crăciunului a intrat deja în categoria tradiţii şi obiceiuri specifice comunităţii de tineri greco catolici tîrgumureşeni.
Reuniţi cu mic, cu mare, cu poftă de mâncare ...



Prăjitura de sezon



Cuvântul de ordine : ,,Cu zâmbet ,înainte ( marş ?)"


În marş triumfal, pe paşii dansului pinguinului (şi nu numai) am finalizat şi această reuniune între prieteni.

Nu am uitat nici de momentul spiritual al acestei zile, liturghia săptămânală a tinerilor întregind reuşita unei zile speciale.

SARBATOAREA SF.DUMITRU

In Duminica a 23-a dupa Rusalii de Sarbatoarea Sf.Dumitru Parohia Nr.2 din Tg Mures a primit vizita Presfintiei Sale John Michael Botean Episop Eparhial de St.George ,Canton-Ohio(S.U.A) insotit de Pr.Ovidiu Marginean ,cancelar al Eparhiei .

Presfintia Sa a celebrat Sfanta Liturghie care a inceput la ora 9 ,raspunsurile fiind date de corul de tineri ai parohiei.

In cuvantul de invatatura Presfintia Sa ,s-a referit la greutatile Biericii noastre din tara cat si din S.U.A care pot fi depasite numai prin credinta si ajutorul lui Dumnezeu.

La sfarsitul Sfintei Liturghii toti cei prezenti au primit Binecuvantarea Sa Arhiereasca .

Multumim lui Dumnezeu si Preasfintiei Sale pentru acesta zi binecuvantata sperand ca va mai veni in mijlocul nostru ori de cate ori va avea ocazia.

La castel in poarta oare cine bate?

4 octombrie 2008

Frumoasa vreme de toamna ne-a imbiat la drumetie din nou. Pentru o zi am lasat deoparte grijile cotidiene descoperind,cu inimile deschise , frumosul din preajma noastra.

Am parasit Tg.Muresul natal la 7,30, iar la 11 eram deja la portile castelului de la Hunedoara. Sesiunea foto s-a desfasurat pe pod,langa pod si chiar sub pod... Sa fi ramas locuri neexplorate de noi?


Mai apoi,Deva ne-a intampinat cu un aer mai rece,norii plumburii plutind deasupra noastra pe durata sederii in acest pitoresc oras...Statuile cu gimnastele de aur ale Romaniei, urcusul cu telecabina si cetatea aflata in lucrari de consolidare ne-au ramas in amintire


Ultimul popas l-am facut in parcul dendrologic din Simeria, intins pe 72 de hectare, comparabil prin diversitatea plantelor cu marile gradini europene, si cu mult mai cunoscuta Gradina Botanica din Cluj Napoca.



Pastel de toamna ...

În ţara ciocolatei

3-10 august 2008

File de jurnal...
Munchen, Friburg, Geneva, Laussanne, Berna...

Multe clipe minunate am petrecut şi peisaje deosebite ne-au încântat privirile.
Pentru amintirile noastre să lăsăm imaginile să vorbească...

Amintiri ale unor zile călduroase de vară,a ploii de meteoriţi în nopţile senine din Belfaux...

Şi totuşi, fabrica de ciocolată nu şi-a deschis porţile pentru noi...Marmotele erau în tabără :-)

SPERANTA CRESTINA

Speranta crestina se naste din credinta in Dumnezeu Care,iubeste omul,il rascumpara din pacat si din moartea prin invierea Fiului Sau Isus ,il face Fiu AL Sau in Cristos si ii promite viata vesnica cu El .Atunci speranta e certitudine ,bazata pe promisiunea lui Dumnezeu de mantuire,adica a vietii eterne cu Dumnezeu si cu comunitatea credinciosilor.De aceea cel ce crede in Dumnezeu Tatal si in Fiul Lui ,Isus,si traieste in caritate este salvat in speranta,speranta sigura deoarece este bazata pe fidelitatea lui Dumnezeu.
Speranta este deci o ratiune de viata bazata pe Dumnezeu si diferenta fata de lume e ca lumea traieste fara speranta si fara Dumnezeu.
Adevarata mare speranta a omului ,care rezista in ciuda tuturor deziluziilor sale,poate fi numai Dumnezeu,Dumnezeu care ne-a iubit si ne iubeste mereu pana la sfarsit.Masura omenirii se determina in raport cu suferinta si cu cei ce sufera.A suferi cu altul si pentru altul, a suferi din iubire pentru adevar si dreptate,a suferi pentru a deveni o persoana care iubeste cu adevarat,acestea sunt elementele fundamentale ale omeniei,fara de care se distruge omul insusi.
Intentia de rugaciune pentru noaptea de veghe din aceasta seara este:constructia bisericii,Pr.Chifor,Simion bolnav.

Azi 16.06.2008 Parohia nr.2 din Tg Mures a participat la Sfintirea Bisericii din Petelea.Liturghia a inceput la ora 10 avand la centru pe Presfintitul Virgil Bercea si Preasfintitul Vasile dimpreuna cu preoti de la Reghin,Mures si imprejurimi.Raspunsurile la liturghie au fost date de corul tinerilor din parohie fiind a treia oara cand tinerii sunt invitati sa cante la o liturghie arhiereasca.

Iata ca in aceasta zi de sarbatoare ne-am bucurat de roadele muncii alaturi de credinciosii greco catolici din Petelea care ne-au primit cu multa caldura ,felicitandu-i pe tineri la finalul liturghiei dupa care ne-am indreptat cu totii la caminul cultural unde s-a servit masa.

Multumim lui Dumnezeu pentru trairile din aceasta zi rugandu-l ca intr-o zi atunci cand va voi sa ne bucuram si noi in parohie de sfintirea bisericii noastre care este in constructie.

"Eu zic Domnului :Tu esti Domnul meu,Tu esti singura mea fericire" Psalm16.

PSALMUL 139.2,3

"Stii cand stau jos si cand ma scol si de departe imi patrunzi gandul.Stii cand umblu si cand ma culc si cunosti toate caile mele"

"Cand nu eram decat un plod fara chip ,ochii tai ma vedeau".Dar El patrunde nu numai corpul omului ,ci El vede si gandurile noastre.
"Omul se uita la ce se vede,dar Domnul se uita la inima"
"Diagnosticul" Sau cu privire la starea interioara ,morala a omului e stabilit deja de demult:"Domnul a vazut ca toate intocmirile gandurilor din inima lui erau indreptate in fiecare zi numai spre rau"Geneza 6.5
Nici o raza nu poate transmite omului aceasta cunostinta.Dumnezeu insusi este gata sa-l lumineze prin lumina Sa.Caci Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator...patrunde pana acolo ca desparte sufletul si spiritul ... judeca simtirile si gandurile inimii.Nici o faptura nu este ascunsa de El ,ci totul este gol si descoperit inaintea ochilor Aceluia,cu care avem a face.

Doamne Isuse ,iti daruim
Tot ceea ce suntem,
Tot ceea ce avem,
Tot ceea ce facem,
Tot ceea ce suferim,
Acum si in vecii vecilor.

Făgăraş, 3 mai 2008

În data de 3 mai 2008 s-a desfăşurat laFăgăraş Întâlnirea arhidiecezană a tinerilor greco-catolici din Arhidieceza de Alba Iulia şi Făgăraş.

În cadrul sfintei Liturghii arhiereşti răspunsurile au fost oferite de tinerii noştri , invitaţi pentru al doilea an consecutiv în această postură.

Tema întâlnirii a fost cea propusă de către Sfântul Părinte pentru Ziua Mondială a Tineretului ce se va desfăşura la Sydney în perioada 15-20 iulie a.c.: "Când va veni Spiritul Sfânt asupra voastră, voi veţi primi o putere şi îmi veţi fi martori" (Fap. 1,8).

Dupăterminarea liturghiei am luat masa de prânz în restaurantul din subsolul Cetăţii Făgăraşului,am vizitat Muzeul Ţării Făgăraşului cu secţiile de istorie a oraşului şi a regiunii, care este amenajat în aceeaşi locaţie

MEDITATIA DE JOI-RUGACIUNEA

"Nu va ingrijorati de nimic;ci in orice lucru,aduceti cererile voastre la cunostiinta lui Dumnezeu,prin rugaciuni si cereri,cu multumiri.Si pacea lui Dumnezeu,care intrece orice pricepere,va va pazi inima si gandurile in Isus Hristos"Filipeni 4.6,7

O mama ,care fusese crescuta dupa principii crestine,pastrase obiceiul sa-l puna pe baiatul ei sa spuna rugaciunea de seara:
"Doamne Isuse,binecuvinteaza-l pe tata ,binecuvinteaz-o pe mama si fa-ma pe mine un copil cuminte"
Intr-o seara ,dupa rugaciune,micutul a privit-o pe mama lui:"Dar tu,te rogi si tu?"-"Da cateodata."-"Iar tata?"-"Nu stiu,dar cred ca nu."-"Oh,spuse copilul,"un baiat atat de mic ca mine nu se poate ruga pentru toata familia.Trebuie sa ma ajutati si voi"
Aceste cuvinte simple ale copilului au patruns in inima mamei.De atunci a inceput si ea sa se roage ,iar mai tarziu a preluat si tatal aceasta sarcina in familie.
Se spune ca rugaciunea este ca respiratia sufletului,un contact continuu cu cerul,unde crestinul isi are adevaratele sale interese. Continutul ei este la fel de diferit ca nevoile noastre.Forma ei poate consta in lauda,multumire,rugaminte,cateodata un strigat dupa ajutor sau o cerere staruitoare.
Dumnezeu apreciaza rugaciunile noastre,pentru ca ele sunt expresia unei increderi umile in El.Le asculta si la timpul Sau si in felul Sau le va implini.

NOPTI DE VEGHE

In fiecare joi si duminica din fiecare saptamana incepand cu orele 22 pana la ora 6 dimineata se desfasoara nopti de veghe
avand ca scop unirea in rugaciune pentru diferite intentii stabilite.Trebuie sa spunem ca aceste nopti de veghe au fost initiativa D-nei Chinezu Ana cu cativa ani in urma incepand doar cu cativa credinciosi iar in prezent sunt zeci de credinciosi implicati dar in primul rand doamnele din Reuniunea Mariana a carei membra a fost si D-na Ana trecuta la cele vesnice.
Pe langa intentiile generale stabilite, trei la numar, fiecare persoana care participa prin alegerea unei ore in intervalul 22-6 (ora in care parcurge un program de rugaciune) are dreptul la o intentie personala de rugaciune.
Experienta noptilor de veghe a aratat ca aceste intentii de rugaciune pentru care se roaga mai multe persoane se concretizeaza prin realizarea lor cu ajutorul Fecioarei Maria.
De fapt Fecioara Maria ne indeamna sa ne rugam pentru bolnavi,pentru cei care trec prin diferite incercari si greutati ale vietii fiind alaturi de aproapele nostru atat material cat mai ales spiritual prin unirea in rugaciune.
Intentia de rugaciune pentru aceasta saptamana este:constructia bisericii,Ioan bolnav,Alexandru.

"NU VA TEMETI"

Hristos a înviat !

Cu voia lui Dumnezeu am ajuns să ne bucurăm împreună,şi în acest an, de Învierea Domnului.




Aceste zile să fie şi pentru noi prilejul renaşterii sufleteşti, tot aşa cum pentru natură aceste zile reprezintă revenirea la viaţă.



Lumina Învierii să ne călăuzească paşii pe drumurile vieţii, şi să menţină aprinsă iubirea creştină.



Să ne ajute Dumnezeu să petrecem,în această frumoasă familie, cât mai multe asemenea clipe şi în zilele ce vor veni.

Sărbătorile creştine la români

Sărbătorile creştine la români


Consiliul Judeţean Mureş, Biblioteca Judeţeană Mureş, Secţia de informare Bibliografică au organizat ieri, 15 aprilie, la Secţia Documentară, o masă rotundă cu tema "Sărbătorile creştine la români: Floriile _ obiceiuri şi tradiţii". Programul manifestării, coordonată de bibliotecara Emilia Cătană, a cuprins: "Sărbătoarea creştină a Floriilor", "Obiceiuri şi tradiţii de Florii", "Despre post: Originea postului, postul pentru diferite religii, postul creştin, postul Paştilor sau Patruzecimea", expoziţie de carte din colecţiile bibliotecii.
La acţiune au fost invitaţi preot Călin Budai _ parohia ortodoxă nr. XII "Sf. Ilie", preot Dan Fodor _ parohia II greco-catolică, preot Nicolae Luduşan _ parohia ortodoxă nr. X "Trei Ierarhi", şi preot Flavius Miheţ _ parohia greco-catolică nr.1.

Ecouri din media

Despre rugăciunea Calea Crucii (desfăşurată săptămâna trecută , vineri 4 aprilie 2008) puteţi afla informaţii suplimentare accesând pagina www.bru.ro

www.cuvantul-liber.ro

sau www.zi-de-zi.ro

Pentru a treia oară

Prima zi de vineri, 4 a lunii aprilie 2008, a prilejuit credincioşilor greco catolici din Tg.Mureş să desfăşoare procesiunea Calea Crucii pentru al treilea an consecutiv.Chiar dacă vremea a fost rece, presărată cu reprize de ploaie, 300 de oameni s-au unit în rugăciune, amplificând stările sufleteşti trăite cu ocazia rugăciunii comunitare şi meditând asupra patimilor Mântuitorului pe drumul spre Golgota.


Cu speranţa renaşterii spirituale a oamenilor, comunitatea greco-catolică din Tg Mureş a început la ora 17, rugăciunea Calea Crucii la Crucea de Lumină de la Cimitirul Eroilor din Tg Mureş.



Calea Crucii este o rugăciune specifică perioadei Postului Mare. Procesiunea publică a început la poalele dealului unde este situată Crucea de Lumină.
Crucile de Lumină, care sunt răspândite în întreaga lume, anunţă întoarcerea în glorie a Mântuitorului şi au o semnificaţie ecumenică pentru toate religiile.


Grupul de tineri din Parohia Greco catolică nr.2 Tg.Mureş a animat procesiunea pe toată perioada desfăşurării ei.Cântece şi rugăciuni speciale sunt rostite la fiecare din cele 14 staţiuni, simbolizând opririle lui Isus pe drumul calvarului spre Golgota.


Iubirea şi harurile dumnezeieşti coboară în sufletele participanţilor la procesiune, dorindu-se a fi menţinute acolo cât mai mult, ca izvor al credinţei permanente. Odată ajunşi la poalele Crucii de Lumină, credincioşii pot afla în aceasta,faţa lui Dumnezeu îndreptată către oameni , pentru că Dumnezeu e iubire.

Să ne reînnoim sufletele în aşteptarea perioadei pascale, pentru a putea răspunde iubirii cu înzecită iubire.

Calea Crucii

4 aprilie 2008...Cimitirul Eroilor...Crucea de Lumină...300 de oameni înfruntă ploaia şi desfăşoară procesiunea Calea Crucii.
Cântecele şi rugăciunile speciale sunt rostite de tinerii Parohiei Greco Catolice Nr.2 din Tg.Mureş ,la fiecare din cele 14 staţiuni, simbolizând opririle lui Isus pe drumul calvarului spre Golgota.

Staţiunea I
Isus este judecat şi condamnat la moarte


Staţiunea II
Isus primeşte Crucea pe umeri

Staţiunea III
Isus cade sub greutatea Crucii

Staţiunea IV
Isus, purtându-şi Crucea, se întâlneşte cu Preasfânta Sa Maică

Staţiunea V
Simeon Cireneul îl ajută pe Isus să ducă Crucea

Staţiunea VI
Veronica şterge cu o maramă faţa lui Isus

Staţiunea VII
Isus cade a doua oară sub Cruce

Staţiunea VIII
Isus mângâie femeile miloase

Staţiunea IX
Isus cade a treia oară sub Cruce

Staţiunea X
Isus este dezbrăcat de haine

Staţiunea XI
Isus este pironit pe Cruce

Staţiunea XII
Isus moare pe Cruce

Staţiunea XIII
Isus este luat de pe Cruce

Staţiunea XIV
Isus este înmormântat