Lângă ieslea minunată ne-adunăm
Şi colindul Sfintei Naşteri colindăm
Doarme Fiul lâng-al Mamei sân, duios
Soare-n raze pare faţa lui Hristos

Doamne,Doamne şi noi ţie ne-nchinăm
Când colindul Sfintei Naşteri colindăm


Deschideţi inimile , şi lăsaţi Bucuria şi Împlinirea să vă intre în suflet !

Deschideţi larg braţele , şi lăsaţi îmbrăţişarea voastră caldă, vorba bună şi gândul curat să fie cel mai de preţ cadou pentru cei dragi !

Deschideţi uşa , şi lăsaţi spiritul Crăciunului să vă intre în casă !


Fie ca Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului să vă umple inima de bucuria şi lumina speranţei într-un viitor mai bun!



Crăciun fericit, alături de cei dragi!


Fie ca Iubirea, Înţelepciunea, Încrederea şi generozitatea să vă călăuzească paşii în noul an !

Să aveţi parte de un An Nou 2009 plin de binecuvântările harurilor revărsate de Dumnezeu asupra omenirii întregi , în această noapte sfântă

E VREMEA COLINDELOR

Vineri 19.12.2008 un grup de colindatori din Protopopiatul Tg Mures a dus vestea nasterii Domnului la Blaj.
Intampinati de Preafericirea Sa Arhiepiscopul Major Lucian dimpreuna cu Presfintia Sa Vasile,episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore inchinandu-ne impreuna in fata Mantuitorului prin colinde ne-a dorit tuturor un Craciun Binecuvantat spunand :
"Lumina Stelei Domnului ,admirata de simplitatea pastorilor si intelepciunea magilor,sa straluceasca in intunericul din noi,sa infranga noaptea fiecarui suflet credincios ,care se ridica cu incredere dupa fiecare cadere si porneste mai departe cu Cristos."
CRISTOS SE NASTE, MARITI-L
CRISTOS DIN CERURI, INTAMPINATI-L.

MEDITATIA ZILEI

„ …sfintiti în inimile voastre pe Hristos ca Domn.”Fiti totdeauna gata sa raspundeti oricui va cere socoteala de nadejdea care este în voi; dar cu blândete si teama, având un cuget curat; pentru ca cei ce bârfesc purtarea voastra buna în Hristos, sa ramâna de rusine tocmai în lucrurile în care va vorbesc de rau.” 1 Petru 3:15-16
Irod, procuratorul Iudeii din vremea în care S-a nascut Domnul Isus, a fost un conducator foarte abil. El a construit palate, cetati întarite, temple, apeducte, a restaurat templul din Ierusalim si a revigorat economia si comertul. Pentru toate aceste realizari, el a ajuns sa fie foarte respectat la Roma, ramanand în istorie sub numele de „Irod cel Mare!”
Viata lui s-a degradat însa din punct de vedere moral, ajungand pana la decizii si manifestari paranoice. În una dintre acestea , el a cerut Romei permisiunea sa-si execute sotia si doi dintre fii, pentru înalta tradare. Cunoscandu-i faptele, prietenul sau Augustus, cezarul Romei, a spus: „pentru mine este mai de preferat sa fiu porcul lui Irod, decat fiul acestuia!”
În comunitatea crestina, Irod este cunoscut însa a fi cel care a dat cel mai sangeros decret prin care toti copii de parte barbateasca cu varsta mai mica de doi ani din Betleem, au fost omorati. Prin acest plan diabolic, el a încercat sa scape de un posibil pretendent la tron.
Planul sau însa nu a reusit, pentru ca Cel pe care îl urmarea, a fost ocrotit si pazit de Dumnezeu în Egipt.
Urmarind însa viata si actiunile lui Irod, ne putem întreba: „cum se poate ca un om sa ajunga într-o asa situatie? Sa nu mai aiba mila si dragoste fata de copii si cei din propria familie? Cazul lui Irod ne arata ca abuzul de putere poate genera pacate monstruoase.
Într-o lume în care goana dupa putere genereaza aceleasi manifestari, trebuie sa ne întrebam: „cum ne pregatim pentru Craciun?” Daca în mijlocul societatii în care traim, ura si învrajbirea genereaza tensiuni tot mai mari, este bine sa auzim ceea ce-a spus Ioan Botezatorul, cand i-a anuntat pe cei din Iudeia, cum sa se pregateasca pentru venirea Împaratiei : „ Cine are doua haine, sa împarta cu cine nu are nici una; si cine are de mancare, sa faca la fel. „Cine are o pozitie de responsabilitate, sa lucreze cu onestitate, iar cine are puterea, sa nu abuzeze de ea!”
Un mare exemplu în acest sens este însusi Hristos, care desi a avut o pozitie de autoritate si slava, fiindca ne-a iubit, a renuntat la putere, facandu-Se asemenea noua, pentru ca puterea corupe, pe cand dragostea înnobileaza .
Rugaciune: Doamne Dumnrezeule; ajuta-ma sa învat din actul întruparii Fiului Tau, cum sa traiesc în smerenie si sa-i slujesc cu dragoste pe cei ce ma înconjoara, asteptand astfel vremea cand Tu ma vei înalta. Amin.

PE URMELE SF.APOSTOL PAVEL II

Crestinismul s-a nascut in Palestina primului secol al erei noastre,acolo unde s-a format prima comunitate de ucenici ai lui Cristos.Pornind de la acest nucleu,vestea cea buna a lui Isus si despre Isus se va raspandi pe vastul teritoriu al Imperiului Roman gratie misionarilor crestini care,insufletiti de Spiritul Sfant ,il predica pe Cristos pretutindeni.Printre misionarii crestini ai primului secol al erei noastre,cel mai mare si mai important este fara indoiala Sfantul Pavel,supranumit si apostolul neamurilor.A fost supranumit astfel datorita vocatiei sale specifice,si anume aceea de a duce paganilor vestea cea buna a mantuirii prin Isus Cristos.In Scrisoarea catre Galateni,sfantul Pavel arata ca avea o constiinta clara a chemarii sale:"Mie mi-a fost incredintata evanghelia pentru cei necircumcisi,dupa cum lui Petru pentru cei circumcisi,caci cel care il constituise pe Petru pentru apostolatul celor circumcisi m-a constituit si pe mine pentru pagani,si,cunoscand harul care imi fusese dat,Iacob,Chefa si Ioan,care sunt considerati coloane,mi-au dat mie si lui Barnaba mana dreapta a comuniunii ca noi sa mergem la pagani,iar ei la circumcisi"(Gal2,7-9).Despre vocatia misionara a sfantului Pavel vorbesc atat cartea Faptele Apostolilor,care acorda un spatiu amplu activitatii misionare a sfantului Pavel,cat si scrisorile sale adresate de regula comunitatilor crestine intemeiate de el.In toate aceste scrisori,apostolul se adreseaza unor persoane concrete,pe care le-a intalnit in activitatea sa misionara,si unor comunitati concrete carora le prezinta in scris viziunea sa teologica.Sfantul Pavel si-a format si conturat viziunea teologica "pe teren",in experienta misionara concreta.In cele trei mari calatorii misionare parcurge mii de kilometri,intalneste mii de persoane si-l vesteste pe Cristos in mijlocul lumii pagane cu un succes extraordinar.Pentru a intelege mai bine ce era lumea pagana ,este important sa facem o distinctie.Din punctul de vedere al iudaismului ,lumea se impartea in doua:in iudei si pagani,respectiv in circumcisi si necircumcisi.Stim ce reprezenta iudaismul,cu centrul sau spiritual,Ierusalimul,cu templul,scrierile sacre,monoteismul,practicile religioase etc.Dar cum arata lumea pagana?
Exista trei aspecte esentiale care definesc religia paganilor din primul secol al erei noastre:
1.Fiecare oras avea zeitatea sa si deasemenea o galaxie de alte zeitati mai mici sau mai mari.Chiar si imparatii primeau o veneratie de tip religios.Lista zeilor adorati pare fara sfarsit,dar exista o ierarhie a preferintelor,Zeus/Jupiter aflandu-se de obicei in capul listei.Acestor zei si zeite li se aduceau sacrificii specifice cu ocazia sarbatorilor stabilite.
2.Lumea romana ,in general ,si romanii,in particular,desemnau o zeitate protectoare ,practic,pentru fiecare aspect al vietii.
3.O alta trasatura impresionanta a lumii religioase a natiunilor o reprezenta cultele misterice de provenienta orientala.Cu ocazia sarbatorilor anuale specifice acestor culte,avea loc adoratia rituala a zeului sau zeitei in jurul carora era tesuta doctrina moarte-inviere.Printre aceste culte,precum cel al Cibelei,al lui Mithra sau al lui Orfeu,se evidentia cultul lui Isis.Cunoastem putin despre aceste culte,datorita grijii foarte mari a membrilor de a pastra secrete ritualurile lor,insa putinele informatii pe care le detinem dau marturie despre pietatea profunda a membrilor acestor religii.
Aceasta multiplicitate a zeitatilor si religiilor deschidea calea misionarilor iudei si crestini in Imperiul Roman.Intr-o astfel de lume misionarii gaseau multi prozeliti.Este ilustrativ in acest sens discursul lui Pavel in Areopagul Atenei,unde misionarul crestin se poate adresa liber ascultatorilor:"Asadar ,cel pe care il cinstiti fara sa-l cunoasteti,pe acesta vi-l vestesc"(Fap17,23).Pavel isi prefateaza discursul printr-o tehnica a retoricii,captatio benevolentiae:"Din tot ceea ce vad constat ca voi sunteti foarte religiosi"(Fap17,22).Acea religiozitate puternica,impreuna cu toleranta audientei,chiar daca uneori se exprima in indiferenta pregatea drumul activitatii misionare a apostolului printre pagani.
Mai exista un detaliu important cu privire la maniera in care apostolul neamurilor si-a desfasurat activitatea sa misionara printre pagani,si anume diaspora iudaica.Cu putine excepti(cf.discursul din Areopag),Pavel se adreseaza de regula sinagogilor din marile orase ale imperiului.Faptul de a-l predica pe Cristos in sinagogi era o buna strategie de a-l face cunoscut si paganilor simpatizanti ai sinagogii.Toate sinagogile din diaspora aveau astfel de simpatizanti,asa numitii "tematori de Dumnezeu",pagani atrasi de credinta iudaica si de monoteism,dar nedispusi sa primeasca ritul circumciziunii.Or,multi din acesti simpatizanti ai sinagogii au primit cu inima deschisa credinta in Cristos.Tocmai prin faptul ca reusea sa aduca atat de multi la credinta in Cristos,apostolul a avut si multi dusmani din randul coreligionarilor sai iudei.In scrisoarea a doua catre Corinteni ,gasim o,pagina in care Pavel descrie pericolele si problemele pe care le-a avut de infruntat in misiunea sa,incluzand si suferintele provocate de fratii sai iudei:"De cinci ori am primit de la iudei patruzeci de lovituri fara una,de trei ori am fost batut cu vergile,o data am fost batut cu pietre, de trei ori am naufragiat.O zi si o noapte am ramas in largul marii.Deseori in calatorii,in pericole pe rauri,in pericole din partea talharilor,in pericole din partea conationalilor,in pericole din partea paganilor,in pericole in cetate,in pericole in pustiu,in pericole pe mare,in pericol printre fratii mincinosi.In munca si truda ,deseori in privegheri,in foame si sete,adesea in posturi ,in frig si fara haine si,pe langa cele exterioare,preocuparea mea de fiecare zi,grija pentru toate Bisericile"(2Cor 11,23-28)
Iata un text care sintetizeaza in cateva fraze o viata:viata si munca extraordinara a celui mai mare misionar al Bisericii de la inceput.
Va urma

ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

Infaptuirea Statului national unitar roman ,Romania Mare,este opera intregului popor roman de pe ambele versante ale Carpatilor,dar nici un istoric cinstit nu poate nega marele adevar ca flacara constiintei nationale romanesti unitare a tasnit de la Blaj,iar Biserica Greco Catolica ,prin scolile sale a raspandit si intretinut aceasta flacara nationala pana s-a concretizat in marele act al Unirii din 1 Decembrie 1918.
Prin scolile si dascalii Blajului s-au formulat si s-au raspandit principalele idei ale programului politic-ideologic al intregului popor roman,concretizat mai intai in acel "Supplex Libellus Valachorum"din 1971 si apoi dezvoltat,in noi conditii istorice,in "Petitia nationala"a Adunarii Nationale de la Blaj in 1849, iar in final in "Declaratia Unirii" din 1 Decembrie 1918.
La chemarea Consiliului National Roman Central din Arad ,publicata de "Romanul"din Arad in 21 noiembrie 1918 si de ziarul "Unirea" din Blaj,romanii s-au adunat,in ciuda piedicilor puse de autoritatile maghiare,la ALBA IULIA,in numar de peste 100.000,in Duminica de 1 Decembrie 1918.Dupa participarea la Sfanta Liturghie multimea s-a adunat pe Campul lui Horea din preajma cetatii iar delegatii au intrat in sala Casinei militare.Dupa cuvantarile din sala Casinei,rostite de Gh Pop de Basesti,Vasile Goldis,Iuliu Maniu si Iosif Jumanca,in care acestia au prezentat Rezolutia Unirii Transilvaniei cu Romania si au argumentat istoric,juridic,national,moral,necesitatea imperioasa a acestei uniri politice romanesti,imediata si definitiva.Intreaga adunare a delegatiilor a aprobat-o in unanimitate prin frenetice aclamari.
In cuvantarea sa,rostita din insarcinarea Adunarii Nationale IULIU HOSSU a spus ,intre altele:"Fratilor,Ceasul plinirii vremii este acesta cand Dumnezeu Atotputernicul rosteste,prin poporul Sau credincios,dreptatea Sa,insetata de veacuri.Astazi,prin hotararea noastra,se infaptuieste Romania Mare,una si nedespartita,rostind fericiti toti Romanii de pe aceste plaiuri:Ne unim pe veci cu Tara-mama,ROMANIA" Si a incheiat:"Fericit am vestit hotararea judecatii lui Dumnezeu prin reprezentantii a toata suflarea romaneasca,fericiti voi,care ati pecetluit ,pe veci,Unirea cu Tara -mama....Traiasca Romania Mare,una si nedespartita.Amin."
A urmat imbratisrea Episcopilor M.E.Cristea si Iuliu Hossu in fata multimii,Episcopul Iuliu Hossu spunand:"Pe cum ne vedeti aici imbratisati frateste,asa sa ramana imbratisati pe veci,toti fratii Romani"
Ajutorul acordat pentru recunoasterea Romaniei Mari,ca stat national unitar,a fost deosebit de important din partea clerului roman greco-catolic,Biserica Greco-Catolica si-a adus din plin contributia la infaptuirea Romaniei MARI.