Campus ACRO

În perioada 5 – 11 august 2013, la  Mănăstirea Părinţilor Carmelitani de la Snagov s-a desfăşura Campusul unitar al Federaţiei Acţiunea Catolică din România (ACRO) cu tema  „Acţiunea Catolică – mărturie de credinţă în slujba Bisericii” și motto-ul „Ştiu în cine am crezut.” (2Tim 1,12).

Acest campus a fost adresat tuturor membrilor Acţiunii Catolice (copii, tineri, adulţi)

cu intenţia de a fi o ocazie de formare specifică conform carismei şi misiunii Acţiunii Catolice. Pe parcursul campusului am reflecta asupra exemplului oferit de episcopii declaraţi fericiţi şi de episcopii mărturisitori ai credinţei din Biserica Catolică din România. Totodată, în centrul atenţiei a stat şi tema asumării responsabilităţii în Biserică şi în societate pornind de la îndemnurile oferite în Scrisoarea apostolică „Porta fidei”.  Au participat la acest campus unitar peste 150 de membri ai asociaţiilor din Federaţie precum şi diferiţi invitaţi.

Fiecare sector a derulat activitati specifice, in fiecare din zilele Campusului. Din partea ASTRU arhieparhial , sectorul tineri a fost reprezentat de Codrut Morariu din Tg.Mures, consilier al echipei nationale , si de Adriana Moldovan din Sebes. Seara de cunoastere ,  realizata sub forma unui concurs , ,,Re-cunoaste AC" i-a introdus pe participanti in atmosfera campusului. 

Zilnic a fost celebrata Sfanta Liturghie, una din seri a fost destinata adoratiei euharistice,derulata pana in dimineata zilei urmatoare. Atelierele ,derulate pe grupuri mici despre "Regula de viata ",  masa rotunda cu tema ,,Ce faci cu libertatea ta ? " , cineforumul ,,Giuseppe Moscati, doctorul sarmanilor" si discutiile despre filmul vizionat, activitatile comune derulate alaturi de dinamicul sector copii , si dezbaterile , alaturi de sctorul Adulti , au contribuit la cunoasterea participantilor, la schimburi de idei despre realitatile existente in eparhii. Trebuie amintita si vizita la Catedrala Sf.Iosif , celebrarea liturghiei la Biserica Adormirea Maicii Domnului , urmate de vizitarea Muzeului National de Arta.

Detalii suplimentare

Monseniorul

Monseniorul Vladimir Ghika (1873-1954), preot romano-catolic si principe roman, al carui martiriu pentru credinta a fost recunoscut de Papa Francisc la 27 martie 2013, va fi beatificat sambata, 31 august 2013, ora 11.00, la Bucuresti, in cadrul unei liturghii oficiata la Romexpo (Piata Presei Libere).

Liturghia beatificarii va fi prezidata de trimisul Papei Francisc, cardinalul Angelo Amato, Prefectul Congregatiei pentru Cauzele Sfintilor. "Odata declarat fericit, monseniorul Vladimir Ghika va fi inscris in randul fericitilor si sfintilor Bisericii Catolice si introdus in calendarul Bisericii locale, al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucuresti, si sarbatorit la 16 mai, ziua martiriului sau", se arata intr-un comunicat emis de Arhiepiscopia Romano Catolica Bucuresti.

Monseniorul Vladimir Ghika este al treilea martir catolic din Romania, din perioada prigoanei comuniste, declarat fericit de catre Biserica Catolica, dupa Szilard Ignac Bogdanffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare si Oradea, mort in 1949 in inchisoarea din Aiud, si Janos Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort in 1952 in inchisoarea din Jilava.

Beatificarea (din lat. beatificatio) este actul prin care Papa, in urma unor investigatii incepute in dieceza si continuate la Congregatia pentru Cauzele Sfintilor, acorda unui crestin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a practicat toate virtutile in chip eroic, titlul de "fericit" si permite sa i se aduca un cult public de catre un grup limitat de credinciosi.

Vladimir Ghika s-a nascut in ziua de Craciun a anului 1873 la Constantinopol (Istambul - Turcia), nepot al ultimului domnitor al Moldovei, principele Grigore V. Ghika Voda (1849-1856), fiul lui Ioan Ghika (general de divizie, ministru plenipotentiar) si al Alexandrinei Moret de Blaremberg (descendenta din Henric al IV-lea, regele Frantei). La varsta de 25 de ani a mers la Roma, unde a studiat filozofie si teologie catolica la universitatea calugarilor dominicani.

In Romania s-a dedicat operelor de caritate si a deschis la Bucuresti  primul dispensar gratuit "Bethleem Mariae". De asemenea a pus bazele marelui spital si sanatoriu Sf. Vincentiu de Paul (Spitalul Parhon).

In timpul razboiului balcanic din 1913 a participat la serviciile sanitare. "Pentru daruirea lui plina de curaj in ingrijirea bolnavilor de holera de la Zimnicea, a fost distins de catre regele Carol I cu medalie militara, desi Vladimir Ghika era civil. Mai tarziu, in timpul primului razboi mondial s-a implicat in misiuni diplomatice, in ajutorarea victimelor cutremurului de la Avezzano (Italia), a tuberculosilor din ospiciul din Roma, a ranitilor de razboi, trecand de la ambientele diplomatice la cele populare cu o naturalete surprinzatoare", se arata in comunicatul Arhiepiscopiei.

In 7 octombrie 1923 a fost sfintit preot catolic la Paris de catre Cardinalul Dubois, arhiepiscopul locului, desfasurandu-si activitatea preoteasca in Franta pana in anul 1939.

In timpul razboiului balcanic din 1913 a participat la serviciile sanitare. Pentru daruirea lui plina de curaj in ingrijirea bolnavilor de holera de la Zimnicea, a fost distins de catre regele Carol I cu medalie militara, desi Vladimir Ghika era civil. Mai tarziu, in timpul primului razboi mondial s-a implicat in misiuni diplomatice, in ajutorarea victimelor cutremurului de la Avezzano (Italia), a tuberculosilor din ospiciul din Roma, a ranitilor de razboi, trecand de la ambientele diplomatice la cele populare cu o naturalete surprinzatoare.

In 7 octombrie 1923 a fost sfintit preot catolic la Paris de catre Cardinalul Dubois, Arhiepiscopul locului, desfasurandu-si activitatea preoteasca in Franta pana in anul 1939.

Aflandu-se in Romania la izbucnirea celui de-al doilea Razboi Mondial, a ales sa ramana in tara, pentru a fi alaturi de saraci si bolnavi. Din aceleasi motive a refuzat mai apoi sa paraseasca Romania, odata cu instaurarea regimului comunist. A fost arestat la 18 noiembrie 1952, acuzat de "inalta tradare" si condamnat la trei ani de inchisoare. Intemnitat la Jilava, a fost amenintat, batut pana la sange si torturat. Doi ani mai tarziu, la varsta de 80 de ani, a trecut la cele vesnice in inchisoarea din Jilava.

Maria

Marie,mama mea

Aş vrea să spun şi eu da, Marie, mama mea
Toată numai ascultare şi plină de har
Aş vrea să spun şi eu da, Marie , paza mea
Fericită mamă a Domnului

1.Când totul e-ntunecat, Tu faci să fie zi
Ne-arăţi că printr-un da întreaga viaţă se poate schimba

2.Asemenea unei flori ce se deschide-n zori
Încrederea Ţi-ai dăruit, şi din belşug Domnul Te-a răsplătit

3.Când tot pământul e-nchis de-al mâinilor lui egoism
Tu ne-aminteşti zi de zi că drumul speranţei deschis poate fi