Cu ocazia deschiderii anului sacerdotal avand ca tema „Fidelitatea lui Cristos,fidelitatea preotului.” duminica 28.06.2009 parohia Greco-Catolica nr. 2 pastorita de Pr.Fodor Dan şi parohia nr. 4 din Tg Mureş pastorita de Pr.Farcas Ioan au organizat conferinţa cu tema:
VIZITA PASTORALĂ A PS IOAN SUCIU ÎN CÂMPIA TRANSILVANIEI
4-16 SEPTEMBRIE 1948 ŞI ARESTAREA LA CĂTINA.
Prezentarea a fost susţinută de dl Emanuel Cosmovici
In introducere Dl.Cosmovici a prezentat date biografice din viata Preasfintitului Suciu insotite de fotografii cu familia sa precum si fotografii din vizitele pastorale in diferite parohii;totodata a prezentat diferite marturii si interviuri culese de dansul referitoare la Episcopul Ioan Suciu.
In continuare Pr.Protopop Liviu Sabau a facut o scurta prezentare a operelor preasfintitului dand si marturie despre vizita la Tg Mures in Catedrala Mica si exercitiile spirituale sustinute .
“Cu o sensibilitate de poet şi filosof, cu credinţa şi cu viaţa de mucenic, el a vorbit tuturor: tineri şi bătrâ-ni, femei şi bărbaţi, în vremuri de pace şi de prigoană, cu inimă şi glas de sfânt.” Aşa este întreg scrisul Episcopului Ioan Suciu, întreaga sa viaţă. Un drum spre înălţarea virtuţilor creştine. Şi ceasul istoriei o cerea mai mult ca oricând. Cerea nu numai o pregătire de viaţă obişnuită, creştină, ci şi una de luptă eroică pentru credinţă şi Neam. Această cale e pregătită cu o abnegaţie de Părinte, de el şi de toată ierarhia Bisericii Noastre. În scurtă vreme a devenit unul dintre marii educatori pe care i-a avut Biserica Română Unită în existenţa ei. Faima lui a început să facă ocolul ţării. Era solicitat peste tot. Predicile, conferinţele, exerciţiile spirituale, până şi cursurile, îi erau solicitate de mari mulţimi, care umpleau până la refuz sălile în care erau organizate, oameni din toate straturile sociale, din toate neamurile şi din toate credinţele. Era solicitat din oraş în oraş, în instituţii, în biserici, în şcoli.Redam un pasaj din scrisoarea episcopului catre credinciosi: “Pentru Biserica Română Unită acum este ceasul Vinerii Mari. Acum, iubiţi credincioşi, ne arătăm dacă suntem ai lui Cristos, sau dacă ne ducem cu Iuda vânzătorul. Acum, Domnul Isus, ne dă prilej să fim părtaşi la suferinţele Sale pentru Biserica Sa. Fericiţi sunteţi dacă sunteţi batjocoriţi pentru Sfânta Sa Biserică. Preamăriţi pe Dumnezeu pentru aceasta!
Nu vă lăsaţi amăgiţi de comitete, de vorbe, de veşti, de minciuni, ci staţi tari, neclătinaţi, statornici în credinţa pentru care au sângerat moşii şi strămoşii noştri. Nu puneţi iscălitura voastră pe nici un fel de hârtie prin care vi se cere să vă lepădaţi de legea părinţilor voştri.
Vă vor ameninţa, vă vor bate, vă vor duce la judecăţi şi înaintea judecătorilor. Nu vă înfricaţi, Dumnezeu este pentru fiecare din noi, şi nu ne va lăsa să fim ispitiţi şi să suferim mai mult decât putem. Lumea se uită la noi, la credincioşii Bisericii Unite. Privelişte suntem lumii. O, iubiţi credincioşi, să nu fim o turmă de Iuzi, ci de mărturisitori ai credinţei, fii hotărâţi ai Bisericii lui Isus în Neamul românesc.
Nu este decât o singură Biserică întemeiată de Isus, Biserica ale cărei chei le-a dat Isus lui Petru Pescarul şi, prin el, urmaşilor lui, Episcopilor din Roma, care i-au urmat în Scaun şi pe care-i numim Papi.
Nu este decât o singură Biserică a lui Cristos, aceea zidită pe Petru: “Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile Iadului nu o vor birui” şi aceasta este Biserica zidită pe Petru. Aceasta este, iubiţi credincioşi, Biserica Catolică, iar între noi românii, Biserica Unită cu Papa. Lui Petru şi urmaşilor săi li s-a dat puterea să pască turma binecuvântătoare a sufletelor noastre, iar noi suntem oiţele şi mieluşeii. Nu fugiţi şi nu ieşiţi din turmă, ca să nu rătăciţi!
Corabia Bisericii e lovită de furtună şi valuri, nu săriţi din ea că valurile vă vor înghiţi, dar corabia nu se va scufunda. Şi dacă vine altă Biserică, altă corabie, să-ţi spună: “Treci aici că se afundă corabia ta”, Tu răspunde: “A mea nu se cufundă. Porţile Iadului nu o vor birui. Nu trec în corabia ta. Nu ai cârmaci priceput. Corabia ta nu poate duce la liman, la poarta mântuirii”.”
Viaţa Episcopului Ioan Suciu a fost una de asceză, de meditaţie şi de rugăciune. Într-una din vizitaţiile canonice ce le făcea în parohii, într-o dimineaţă a fost surprins îngenuncheat lângă pat. Nu se dezbrăcase şi nu a clintit aşternutul. Se rugase toată noaptea, şi numai prin rugăciuni şi meditaţie îşi mai lăsa capul pe aşternut şi aţipea. Lupta lui împotriva celor ce-L batjocoreau pe Dumnezeu a fost cu adevărat eroică, preferând martiriul, în alternativa compromisului. “Eroul apără mersul spre Dumnezeu şi moare “
Acţiunea s-a desfăşurat în cadrul AGRU pentru cunoaşterea fidelităţii eroice
până la moarte, a martirilor Bisericii greco-catolice, faţă de Biserica lui Isus,
fapt pentru care s-a început procesul de beatificare a acestora.
Numărul mare de credinciosi participanti, dovedeste interesul pentru cunoasterea istoriei bisericii si totodata respectul faţă de aceşti martiri.
.
