joi, octombrie 25, 2012

Scrisoarea lui Alexandru Vlahuţă către fiica lui


“Să trăieşti Mimilică dragă, şi să fii bună, – să fii bună pentru ca să poţi fi fericită. Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că, mai întâi cei răi nu pot fi iubiţi, şi-al doilea,…al doilea…de! norocul şi celelalte “pere mălăieţe”, care se aseamănă cu el, vin de-afară, de la oameni, de la împrejurări, asupra cărora n-ai nici o stăpânire şi nici o putere, pe când fericirea, adevărata fericire în tine răsare şi-n tine-nfloreşte şi leagă rod, când ţi-ai pregătit sufletul pentru ea. Şi pregătirea este o operă de fiecare clipă, – când pierzi răbdarea, împrăştii tot ce-ai înşirat şi iar trebuie s-o iei de la început. De aceea şi vezi aşa de puţini oameni fericiţi… Atâţi câţi merită…
A, dacă nu ne-am iubi pe noi aşa fără de măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră şi dacă ne-am dojeni de câte ori am minţit sau ne-am surprins asupra unei răutăţi ori asupra unei fapte urâte, dacă, în sfârşit ne-am examina mai des şi mai cu nepărtinire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din noi partea aceea de prostie fudulă, de răutate şi de necinste murdară, din care se îngraşă dobitocul ce se lăfăieşte în nobila noastră făptură. Se ştie că durerea e un minunat sfătuitor. Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură şi din durerile altora. Eu am mare încredere în voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce să vrei. Şi văd c-ai început să ştii asta. Doamne, ce bine-mi pare c-ai început să te observi, să-ţi faci singura mustrări şi să-ţi cauţi singură drumul cel adevărat!
Aşa, Mimilică dragă, certă-te de câte ori te simţi egoistă, de câte ori te muşcă de inimă şarpele răutăţii, al invidiei sau al minciunii. Fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii şi suflet larg cu cei răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată de câte ori deşteptăciunea te îndeamnă să strigi: “Uitaţi-vă la mine!” Dar mai ales aş vrea să scriu de-a dreptul în sufletul tău aceasta: Să nu faci nici o faptă, a cărei amintire te-ar putea face vreodată să roşeşti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici mulţumire deplină, ca o conştiinţă curată.
Păstrează scrisoarea asta. Când vei fi de 50 de ani ai s-o înţelegi mai bine. Să dea Dumnezeu s-o citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi.
Te îmbrăţişează cu drag,
Al. Vlahuţă
Când ai împlinit şaptesprezece ani.”

duminică, octombrie 21, 2012

Înscăunarea PF Cardinal Lucian în biserica Sfântul Atanasie din Roma


20.10.2012, Roma (Catholica) - În luna februarie a.c., în urma Consistoriului Ordinar, Papa Benedict al XVI-lea a creat 22 noi Cardinali, printre care şi PF Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. În cadrul Sfintei Liturghii, la fel ca fiecare nou Cardinal, PF Lucian a urcat la altarul Confesiunii Sf. Apostol Petru unde i s-a încredinţat bereta roşie, simbol al dăruirii până la vărsarea sângelui din dragoste faţă de Biserică, inelul de Cardinal, având încrustate figurile Sf. Petru şi Pavel, şi o stea ce o reprezintă pe Preasfânta Fecioară Maria, precum şi decretul de numire unde este specificat numele bisericii al cărui titular devenea, şi anume biserica Sf. Atanasie din Roma.
Momentul intrării în biserica Sf. Atanasie s-a petrecut în cadrul rânduielii Vecerniei din ziua de 8 octombrie. La intrarea în marea biserică, PF Cardinal Lucian a fost întâmpinat de către actualul rector al Colegiul Grec din Roma şi paroh, rev. Mons. Manel Nin, şi de către Mons. Malvestiti Maurizio, subsecretarul Congregaţiei pentru Bisericile Răsăritene. Au participat şi Prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Răsăritene, Cardinalul Leonardo Sandri; Preafericirea Sa Sviatoslav Şevciuk, Arhiepiscopul Major al Bisericii Ucrainene; Episcopii Petru Gherghel de Iaşi, Florentin Crihălmeanu de Cluj-Gherla, Virgil Bercea de Oradea, Alexandru Mesian de Lugoj, Claudiu Pop al Curiei Arhiepiscopale; rectorul Colegiului Pio Romeno, pr. Gabriel Buboi; excelenţa sa Bogdan Tătaru-Cazaban, Ambasadorul României pe lângă Sf. Scaun; numeroşi preoţi, credincioşi, studenţi în Cetatea Eternă, cu toţii împărtăşind harul momentului istoric pentru Biserica Română Unită şi pentru întregul neam românesc.


După rugăciune, Preafericirea Sa Lucian a mulţumit Sfântului Părinte, Papa Benedict al XVI-lea, exprimându-şi bucuria pentru faptul că Biserica Greco-Catolică din România a fost învrednicită de preţuirea Bisericii Romei, spunând: “nu este pentru mine bucurie mai mare decât aceasta, după teroarea comunistă de care am suferit în România, pentru a păstra intactă comuniunea cu Urmaşul lui Petru, conştienţi fiind că astfel rămânem credincioşi Mântuitorului. Purpura mă înveşmântează şi odată cu mine întreaga Biserică Greco-Catolică, ca o veşnică amintire a mărturiei de credinţă”. La încheierea ceremoniei, ambasadorul României pe lângă Sf. Scaun a înmânat Preafericirii Sale Lucian însemnele Ordinului Naţional “Steaua României” în grad de cavaler. Distincţia acordată, a spus Cardinalul, “este o recunoaştere a poziţiei clare, ferme, de neclintit, adoptată întotdeauna de Biserica noastră în favoarea adevărului şi a credinţei, şi, deci, în slujba ţării”. Seara s-a încheiat cu o agapă fraternă oferită de Congregaţia pentru Bisericile Orientale în saloanele Colegiului grec, în onoarea Preafericirii Sale Lucian. (după un material semnat de pr. Marius Cerghizan pentru BRU.ro; fotografii: Arhiepiscopia Majoră)

Sursa BRU.ro

miercuri, octombrie 10, 2012


 La 11 octombrie 2012 în Biserica Catolică din întreaga lume va începe Anul Credinţei. Decretat de Papa Benedict al XVI-lea prin Scrisoarea apostolică Porta fidei (Poarta credinţei), Anul Credinţei este un timp special în care toţi credincioşii sunt invitaţi să redescopere darul credinţei, printr-o “autentică şi reînnoită convertire la Domnul, unic Mântuitor al omenirii” (Porta fidei, 6). Ziua de 11 octombrie este o dată semnificativă pentru Biserica Catolică: la 11 octombrie 2012 se împlinesc 50 de ani de la începerea lucrărilor Conciliului Vatican II şi 20 de ani de la publicareaCatehismului Bisericii Catolice, promulgat de fericitul Papă Ioan Paul al II-lea.
La Vatican, deschiderea Anului Credinţei va avea loc joi, 11 octombrie 2012, ora 10.00 (ora Romei), în Piaţa Sfântul Petru, prin celebrarea Sfintei Liturghii solemne, prezidată de Papa Benedict al XVI-lea. La celebrare vor lua parte şi doi episcopi români, Preasfinţitul Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea Mare, şi Preasfinţitul Petru Gherghel, episcop romano-catolic de Iaşi, aflaţi la Roma pentru lucrările Sinodului Episcopilor Catolici (7-28 octombrie).
În Biserica Catolică din România, deschiderea Anului Credinţei va fi celebrată la nivel diecezan / eparhial după cum urmează:
  • joi, 11 octombrie 2012, ora 9.00, la Baia Mare (Eparhia Greco-Catolică de Maramureş), Sf. Liturghie solemnă în Biserica Sf. Maria;
  • joi, 11 octombrie 2012, ora, 10.30, la Iaşi (Dieceza Romano-Catolică de Iaşi), Sf. Liturghie solemnă în Catedrala Adormirea Maicii Domnului;
  • joi, 11 octombrie 2012, ora 18.00, la Cluj (Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla), Sf. Liturghie solemnă în Catedrala Schimbarea la Faţă;
  • sâmbătă, 13 octombrie 2012, ora 10.30, la Bucureşti (Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti), Sf. Liturghie solemnă în Catedrala Sf. Iosif;
  • duminică, 14 octombrie 2012, ora 11.00, la Satu Mare (Dieceza Romano-Catolică de Satu Mare), Sf. Liturghie solemnă în Catedrala “Înălţarea Domnului”;
  • sâmbătă, 3 noiembrie 2012, ora 9.00, la Oradea (Dieceza Romano-Catolică de Oradea), Sf. Liturghie solemnă în Catedrala Sf. Maria;
  • sâmbătă, 3 noiembrie 2012, ora 9.30, la Oradea (Eparhia Greco-Catolică de Oradea), Sf. Liturghie solemnă în Catedrala Sf. Nicolae.
Comisia pentru comunicaţii sociale a Conferinţei Episcopilor Catolici din România (CER), în colaborare cu portalul Catholica.ro, a lansat mai multe spaţii pe internet dedicate Anului Credinţei, cunoaşterii şi aprofundării învăţăturilor Bisericii Catolice:www.magisteriu.rowww.credinta-catolica.roanul-credintei.catholica.ro,www.facebook.com/AnulCredintei.
Anul Credinţei se va încheia la 24 noiembrie 2013. Anul Credinţei a mai fost celebrat în 1967, convocat de Papa Paul al VI-lea, pentru a comemora martiriul Apostolilor Petru şi Paul, în al XIX-lea centenar al mărturiei lor supreme. (Pr. Eduard-Mihai Coşa, secretar general)